style >> accesorii >> stilouri >> istorie
La inceputurile civilizatiei omul a folosit pentru scrieri si desene sucuri de fructe si chiar sange. Mijloace speciale de scriere nu existau, asa ca foloseau degetele si bucati de lemn. Asa au aparut picturile rupestre. Sumerienii au fost primii care au inceput scrierea in adevaratul inteles al cuvantului. Ei foloseau placute din lut pe care scrijeleau cu bucati prelucrate din bronz sau os. Sistemul lor de scriere - cuneiform - dateaza de acum 3000 de ani. In China Antica se foloseau pentru scris si desenat pensule din par de camila sau sobolan inca din mileniul 1 i.Ch.
Primul sistem de creion si hirtie a aparut in Egiptul Antic. In privinta suprafetelor de scris Egiptenii au fost inovatori fiind primii care au descoperit papirusul ca suport. Marii preoti si scribii faronilor foloseau bucati de trestie sau bambus ce puteau inmagazina pigmentul.
Despre Romani se stie ca foloseau pentru scrieri placute facute din ceara, pe care gravau cu instrumente ascutite. Dupa caderea Imperiului Roman calugarii din Europa aveau nevoie de obiecte de scris pentru a face copii dupa documentele bisericii cristice. Tiparul inca nu se inventase asa ca trebuiau sa scrie de mana fiecare copie. A fost momentul in care s-a inceput folosirea penelor de gasca. Oamenii au inceput sa foloseasca pana pentru scrieri fiind mult flexibila si mai usor de ascutit. Totusi aceastea se toceau foarte repede fiind nevoie sa fie ascutite foarte des. Pentru a le folosit cit mai mult oamenii au inventat instrumete de ascutit a penelor precum si tehnici noi de intarire a acestora (cu piatra acra).
Pina in 1800 pana de gasca a fost principalul instrument folosit pentru scriere. Fiecare gasca avea cam 10-12 pene de cea mai buna calitate. Din scrieri se stie ca Marea Britanie in secolul 19 importa aproximativ 27 milioane pene de gasca pe an.
Inainte de introducerea masiva a penitei de metal in secolul XIX, se stie ca oamenii le utilizau intr-o proportie redusa. Se cunoaste ca persoanele din clasa bogata detineau penite din aur si argint, ca expresie a statutului
Tehnica scrierii nu s-a modificat dramatic pina la mijlocul secolului XIX cand penita din metal a luat amploare. O data cu dezvoltarea penitelor din metal, tratate cu iridium sau rodiu pentru a le da rezistenta, scrierea cu ajutorul penei de gasca pierde in popularitate si dispare treptat. Totusi pentru a scrie era nevoie de scufundarea regulata a penitei in calimara cu cerneala.
Petrache Poenaru breveteaza primul toc cu rezervor din lume, mai intai la Viena apoi la Paris prin brevetul nr. 3208/25.Mai 1827, numit de el "condeiul portaret fara sfarsit, alimentindu-se insusi cu cerneala".
In aceeasi perioada John Jacob Parker patenteaza in 1831 un obiect de scris ce se alimenteaza singur cu cernala.
Primul stilou cu cerneala din lume a fost insa perfectionat si produs de Lewis Watermann in 1884. La vremea respectiva Waterman era un agent de asigurari. In urma distrugerii unor documente importante din cauza cernelii ce a curs pe acestea din stiloul pe care il detinea decide sa il perfectioneze. Acesta a revolutionat lumea obiectelor de scris.
Inventia lui a presupus introducerea unor capilare pentru a regla fluxul de cerneala si a permite simultan miscarea cernelii si a aerului ce trebuie sa inlocuasca cerneala din rezervor.
Nume sonore ale productiei de stilouri si-au inceput activitatea inca de la inceputul secolului XX: Waterman, Pelikan, Parker, Montblanc, Omas, Montegrappa
In ultimele decenii ale secolului XX, o data cu cresterea popularitatii obiectelor de scris ieftine si a pixului, stilourile au fost folosite doar ca o optiune mai putin populara.
Astazi insa castiga tot mai multa atentie, atit din partea femeilor si barbatilor, devenind o forma de reprezentare a stilului personal, un accesoriu modern, un obiect de colectie sau chiar - cele scumpe de peste 2000 Euro/bucata - un simbol al statutului.
Stiloul este obiectul de scris folosit exclusiv in semnarea documentelor si tratatelor importante. Sefi de state si demnitarii au folosit intotdeuna stiloul pentru pecetluirea documentelor. Stiloul a luat locul sabiei in incheierea tratatelor de pace.
